Interviu

"Sunt români care n-au fost niciodată la Iaşi, deşi n-ar trebui să fie nici unul, căci cine n-a fost aici nu poate să străbată cu înţelegere foile celor mai frumoase cronici, nu se poate pătrunde după cuviinţă de spiritul trecutului nostru care trăieşte în acest loc mai viu şi mai bogat decât oriunde aiurea [...]. În conştiinţa lui naţionala ar fi o lipsa dacă el n-ar fi vazut oraşul care a fost şi-şi zice încă astăzi, cu mândrie, capitala Moldovei...”
(Nicolae Iorga)
Lecturarea acestui citat a trezit in noi dorinta de a recupera trecutul, pasind prin spatiul cultural al Casei Dosoftei, unde il vom avea ca mentor pe domnul director muzeograf Mirel Cana.Am reusit cu ajutorul dumnealui sa repunem intr-o noua lumina acest monument care are la baza sa un trecut istoric impresionant.

Reporter:Cu ajutorul dumneavoastra, incercam sa realizam un pelerinaj in Iasul de-altadata. Ne fascineaza regresiunea in secolul al XIX-lea. Evident, istoria Casei Dosoftei presupune o intoarcere trecut indepartat. Spuneti-ne, cum se vede Casa Dosoftei , din perspectiva acestui joc: prezent /trecut?

Mirel Cana:Casa Dosoftei a adapostit tiparnita mitropolitului Dosoftei", aceasta straveche casa, din prima jumatate a secolului al XVII-lea care astazi gazduieste Departamentul Literaturii Romane Vechi al Muzeului Literaturii Romane te provoaca sa intelegi puterea de expresie ce o au pietrele devenite opere de arta, sesizand in acelasi timp, idealurile si aspiratiile pentru frumos ale generatiilor apuse. Te lasa sa descifrezi, sa-ti imaginezi si sa intuiesti o lume care nu mai este, dar pe radacina caruia a crescut.

Reporter:Cand a incetat sa mai functioneze ca tipografie si a fost trecuta in patrimoniul cultural?

Mirel Cana:Constructie din a doua jumatate a secolului al XVII-lea, in care mitropolitul Dosoftei a instalat, in 1679, a doua tiparnita din Moldova. Aici a tiparit Liturghia (1679), Psaltirea de-nteles (1680), Viata si petrecerea sfintilor (1682 � 1686). A fost restaurata intre 1966 si 1969. In august 1970, s-a deschis aici sectia de literatura veche a Muzeului literaturii romane.

Reporter:In peisajul cultural al Iasului, considerati Casa Dosoftei un obiectiv cultural atractiv pentru turisti?

Mirel Cana:Depinde ce inteleg turistii prin obiectiv cultural unii pot vedea Casa Dosoftei ca pe un simplu muzeu plin de carti vechi.iar altii il pot vedea ca pe un loc mirific in care istoria este inca vie reamintindu ne de noi,de cultura noastra.Oricum ramane la latitudinea fiecarui turist de a alege Casa Dosoftei daca este sau nu un obicetiv cultural reprezentativ pentru Iasi.

Reporter:Cei care trec pragul ...spre un trecut memorabil, venind la Casa Dosoftei , pot parea , din perspectiva adolescentilor de astazi ...., cam anacronici. Privindu-i pe vizitatori, ati putea sa le conturati un profil distinctiv?Zambind putin ironic ne-a raspuns....

Mirel Cana:Un profilul distinctiv nu as putea contura pentru cei care calca pragul acestui minunat monument, insa pot afirma ca vizitatorii sunt diferiti pornind de la cei mici indrumati de invatatori ,care au datoria de a le implanta invataceilor un spirit cultural dezvoltat si pana la cei in varsta care au facut o pasiune pentru istorie.Despre tineri adolescenti as putea spune ca sunt si ei interesati insa mai mult vin indrumati de profesori sau pentru ca au fost sfatuiti sa o faca cu scopul de a realiza un proiect.

Reporter:De ce credeti ca turistul, care paseste in spatiul generos al Palatului Culturii, isi orienteaza atentia si spre Casa Dosoftei? Exista oare o motivatie interioara sau e vorba de un gest reflex al celor care, turisti fiind prin Iasul cultural, se lasa...condusi de cei care le sunt ...calauze spirituale???

Mirel Cana:Calauzele spirituale?Calauze spirituale ar putea fi insusi Dosoftei sau Miron Costin care au starnit interesul vizitatorilor.Dupa ce viziteaza minunatul Palat al Culturii unde pot intalni un minunat mozaic alcatuit din istorie,frumusete,inteligenta si arta,unii incheie cu aceasta imagine prafuita de vreme a unui monument ce odata era un loc plin de viata,redata prin tiparirea unor carti de mare valoare ale unor oameni de-a dreptul talentati.

Reporter:Ce demersuri credeti ca ar trebui sa faca scoala, comunitatea locala, astfel incat aceste monumente( sa spunem muzeele pe care le coordoneaza Muzeul Literaturii Romane) sa devina o reala atractie , in special pentru adolescentii de astazi?

Mirel Cana:Casa Dosoftei ar putea deveni un nou punct de atractie in zilele noastre daca s ar pune in functiune vechea masina de tiparit dezvaluind astfel lumii intregi minunatul si minutiosul proces al tipariri.Prin tiparire orice carte prinde viata,fiind invaluita de magia creatiei.

La sfarsitul interviului am putea zice ca eram de-a dreptul fascinati de ce ne relatase domnul Cana si am realizat ca singura modalitate de a mentine istoria unui monument cultural vie este aceea de a da viata si insemnatate acelor lucruri care sunt prafuite si imbatranite de vreme.